
În sistemul juridic din România, atunci când o persoană este cercetată pentru o faptă penală, nu înseamnă neapărat că trebuie să fie arestată preventiv. Există și alte măsuri mai puțin restrictive, menite să asigure buna desfășurare a anchetei și a procesului. Una dintre acestea este controlul judiciar.
Ce înseamnă control judiciar
Controlul judiciar este o măsură preventivă dispusă de procuror sau de judecător, prin care o persoană suspectată sau inculpată de comiterea unei infracțiuni este pusă în libertate, dar cu respectarea unor obligații stricte.
Scopul măsurii este dublu:
- să prevină sustragerea persoanei de la anchetă sau judecată;
- să împiedice influențarea martorilor, alterarea probelor sau săvârșirea unor noi infracțiuni.
Cu alte cuvinte, persoana nu este privată de libertate, dar este supravegheată și limitată în acțiuni pe o perioadă determinată.
Cine dispune controlul judiciar
- În faza de urmărire penală, măsura poate fi dispusă de procuror.
- În cursul judecății, poate fi dispusă de judecătorul de drepturi și libertăți sau de instanță.
Durata controlului judiciar este, de regulă, de 60 de zile, dar poate fi prelungită succesiv, atât timp cât există motive temeinice.
Ce presupune controlul judiciar – obligații
Persoana aflată sub control judiciar trebuie să respecte o serie de reguli. Codul de procedură penală prevede mai multe obligații, iar instanța/procurorul poate stabili una sau mai multe dintre ele, în funcție de caz:
- să se prezinte la organul judiciar ori de câte ori este chemată;
- să informeze autoritățile cu privire la schimbarea domiciliului;
- să nu părăsească localitatea sau țara fără acordul organului judiciar;
- să se prezinte periodic la poliție pentru verificări;
- să nu ia legătura cu anumite persoane (martori, părți vătămate, alți inculpați);
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme;
- să nu exercite profesia sau funcția în exercitarea căreia a săvârșit presupusa infracțiune;
- alte obligații considerate necesare pentru buna desfășurare a procesului.
Dacă persoana încalcă aceste obligații, instanța poate înăspri măsurile, inclusiv prin arest la domiciliu sau arest preventiv.
Diferența față de alte măsuri preventive
- Arestarea preventivă presupune privarea de libertate într-un centru de detenție.
- Arestul la domiciliu obligă persoana să rămână permanent la locuință.
- Controlul judiciar permite libertatea de mișcare, dar cu restricții și monitorizare.
Astfel, controlul judiciar este considerat o măsură mai blândă, menită să asigure echilibrul între drepturile individului și interesele justiției.
Concluzie
Controlul judiciar este o măsură preventivă prin care persoana cercetată rămâne în libertate, dar sub supravegherea autorităților și cu obligația de a respecta anumite reguli. Este o soluție intermediară între libertatea deplină și arest, având rolul de a garanta desfășurarea corectă a anchetei și procesului penal, fără a priva inutil de libertate pe cel cercetat.