Analizele de urină sunt printre cele mai frecvente investigații medicale de rutină, fiind utile pentru depistarea unor afecțiuni renale, urinare sau metabolice. Unul dintre termenii care pot apărea pe buletinul de rezultate este „celule epiteliale frecvente”. Pentru mulți pacienți, această formulare ridică semne de întrebare și anxietate. Ce înseamnă, de fapt, și când ar trebui să ne îngrijorăm?
Ce sunt celulele epiteliale
Celulele epiteliale sunt celule care căptușesc suprafața pielii și a diferitelor organe interne, inclusiv tractul urinar. Acestea funcționează ca un strat de protecție, împiedicând microorganismele și substanțele toxice să pătrundă în profunzime. În mod normal, ele se regenerează constant, iar o parte dintre ele se pot elimina prin urină.
Astfel, prezența câtorva celule epiteliale în urină nu este neapărat un semn de boală, ci un proces fiziologic normal. Totuși, atunci când numărul lor este „frecvent” sau „crescut”, analiza necesită o interpretare mai atentă.
Tipuri de celule epiteliale întâlnite în urină
Există mai multe tipuri de celule epiteliale care pot fi identificate în sedimentul urinar:
- Celule epiteliale scuamoase – provin, de obicei, din partea inferioară a tractului urinar (uretră, vezică). Ele apar frecvent și nu indică întotdeauna o problemă medicală gravă.
- Celule epiteliale tranzitionale – se găsesc în vezica urinară și în uretere. O cantitate mare poate semnala o iritație sau inflamație la acest nivel.
- Celule epiteliale renale – provin din rinichi și, atunci când sunt prezente în număr mare, pot indica o afectare renală semnificativă.
Tipul celulelor identificate poate orienta medicul către cauza exactă a modificării.
De ce apar celulele epiteliale frecvente în urină
Există mai multe cauze posibile pentru creșterea numărului de celule epiteliale în urină:
- Contaminare a probei – la femei, celulele pot proveni de la nivel genital, mai ales dacă recoltarea nu s-a făcut corect.
- Infecții urinare – cistita, pielonefrita sau uretrita pot irita mucoasa tractului urinar, ducând la eliminarea unui număr mai mare de celule.
- Inflamații și iritații – litiaza renală (pietrele la rinichi) sau alte procese inflamatorii pot cauza desprinderea celulelor.
- Afecțiuni renale – prezența celulelor epiteliale renale este un semn de alarmă, indicând posibile leziuni la nivelul rinichilor.
- Medicamente și substanțe toxice – unele tratamente pot afecta rinichii sau mucoasa urinară, ducând la eliminarea crescută a celulelor.
Cum se interpretează rezultatul
Mențiunea „celule epiteliale frecvente” pe buletinul de analiză nu este un diagnostic în sine, ci un indiciu care trebuie corelat cu alte rezultate: leucocite, nitriți, bacterii, proteine sau hematii în urină.
- Dacă apar și leucocite și bacterii, probabil este vorba despre o infecție urinară.
- Dacă sunt prezente proteine și celule epiteliale renale, suspiciunea se îndreaptă către o afecțiune renală.
- Dacă restul analizelor sunt normale, este posibil ca rezultatul să fie legat doar de o contaminare a probei și să nu aibă valoare patologică.
De aceea, interpretarea finală trebuie făcută de medic, care va decide dacă sunt necesare investigații suplimentare.
Când este nevoie de consult medical
Deși prezența celulelor epiteliale nu este întotdeauna un motiv de îngrijorare, există situații în care este indicat să consulți medicul:
- apar simptome precum usturime la urinare, nevoia frecventă de a urina sau urină tulbure;
- durerile lombare sau abdominale sunt persistente;
- analizele arată și alte modificări (proteine, hematurie, bacterii);
- rezultatul „celule epiteliale frecvente” se repetă la mai multe recoltări.
Concluzie
Celulele epiteliale frecvente în urină pot avea semnificații variate, de la o simplă contaminare a probei până la o infecție urinară sau o problemă renală. Ceea ce contează este contextul clinic și interpretarea globală a analizelor, pe care doar un medic o poate oferi corect.
De aceea, dacă primești un astfel de rezultat, nu este cazul să te alarmezi imediat, dar nici să îl ignori. Următorul pas este să discuți cu medicul de familie sau cu un specialist urolog/nefrom, pentru a stabili dacă este nevoie de tratament sau doar de monitorizare.
